Iartă-mă

Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//: Pentru gândul nesfințit,
Pentru patima-n privit,
Pentru vorba fără har,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! ://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//: Pentru timpul meu trecut
Fără rodul ce l-ai vrut,
Fără dragostea cu jar,
Doamne iartă-ma, Tu, iar! ://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//: Pentru felul meu firesc
Printre oameni cand pășesc,
Pentru traiu-mi în zadar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! ://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//: Pentru nevegherea mea
De-a rămâne-n voia Ta,
Pentru tot ce-a fost murdar,
Doamne, iartă-mă, Tu, iar! ://
Iartă-mă, iartă-mă,
Iartă-mă, Dumnezeul meu!
//: Doar iertarea ce mi-o dai
Îmi păstreaz-al păcii rai
Și mă zboară iar și iar,
Doamne-n veșnicu-Ți hotar! ://
S1S2S3S4S5

Slideshow Fullscreen
Demo


Alte cântări

Nu va fi o veste mai frumoasă

John W. Peterson, 1961

Nu va fi o veste mai frumoasă Ca salvarea dată prin Isus, Nici iubire care să jertfească Pentru noi cât a jertfit Isus. Dragostea Lui e darul cel mai minunat, Minunat, minunat! O, Dragostea Lui e darul cel mai minunat, Minunat și pentru noi! Zilnic mă-nconj

Al rugăciunii dulce ceas C

Will­iam B. Brad­bu­ry (1861), Will­iam Wal­ford

Al rugăciunii dulce ceas, Mă chemi îngrijorări să las Și mă conduci la Dumnezeu Să-­I spun întreg necazul meu. Iar când pe cale vin dureri, Îmi dai depline mângâieri, Ce minunat e­-acest popas: Al rugăciunii dulce ceas. Al rugăciunii dulce ceas, Tu porți pe

O, Betleem, oraș micuț

Lewis H. Redner, Phillips Brooks

O, Betleem, oraș micuț, cum dormi de liniștit În timp ce mii de stele sus aleargă-n infinit. La tine-n întuneric „Lumina” S-a născut; O iesle-n staul doar ai dat Celui făr' de început. Pe când dormeai nepăsător, Mesia a venit Și oști cerești slăveau în cor

Eu stau și aștept

Decean

Eu stau și aștept să se-ntâmple ceva, Ceva să schimbe azi viața mea. Te văd cum cobori muntele și toți Vor să se-atingă de haina Ta. Tu ești Cel ce face minuni și știu Răspunsul meu e-n mâna Ta. Da, vin, mă apropii și mă închin Și-n teamă spun cu vocea mea

Povestea din Spate (EN)

Despre autor:

Nicolae Moldoveanu (n. 3 februarie 1922 în comuna Movileni, județul Tecuci, - d. 12 iulie 2007 - Sibiu) a fost un compozitor, poet și scriitor creștin român.
Viata și lucrarea lui s-au defășurat, în cea mai mare parte, în perioada dictaturii comuniste din România, perioadă ostilă manifestărilor artistice cu caracter creștin. În 1959 a fost închis și condamnat la 12 ani de muncă silnică, confiscarea averii și 10 ani degradare civică pentru "compunerea de cântări religioase și propagandă religioasă".
A compus peste 8000 imnuri și cântări duhovnicești, incluse într-o măsură semnificativă în repertoriile și cărțile de imnuri ale majorității bisericilor evanghelice din România, precum și ale mișcării Oastea Domnului.
Este dificilă încadrarea sa într-o denominațiune creștină, întrucât omul Nicoale Moldoveanu s-a dovedit frate nedisimulat al tuturor creștinilor.
Crescut în Biserica Ortodoxă, format în iureșul mișcării Oastea Domnului, mai apoi prieten al oricărui creștin, Nicolae Moldoveanu și-a deschis casa ca loc de adunare pentru frați din toate confesiunile creștine. După ieșirea din Oastea Domnului, nu a mai fost înscris în nicio mișcare sau cult religios. Alături de bogata moștenire de cântări, asupra căreia n-a lăsat nici un drept scris, a scris comentarii la Noul Testament și la o parte din Vechiul Testament. Întreaga viață a cântat și a proclamat Harul fără plată al lui Dumnezeu.