Veghează-n zori, când ziua-abia zâmbește,
Când totul este iar înviorat.
În tine poate încă dăinuiește
Vreo umbră neagră, umbră de păcat.
Când totul este iar înviorat.
În tine poate încă dăinuiește
Vreo umbră neagră, umbră de păcat.
Iar în amurg, când totul se-odihnește,
Tu-ndreaptă-ți gândul iarăși spre Isus.
Îi cântă slavă și Îi mulțumește:
Pe-a Lui cărare Domnul iarăși te-a condus.
Tu-ndreaptă-ți gândul iarăși spre Isus.
Îi cântă slavă și Îi mulțumește:
Pe-a Lui cărare Domnul iarăși te-a condus.
Și la amiaz', în munca grea a zilei
Și în vâltoarea ei tu să veghezi;
Iar când te rogi, dorind puterea milei,
Doar în Isus mereu să te încrezi!
Și în vâltoarea ei tu să veghezi;
Iar când te rogi, dorind puterea milei,
Doar în Isus mereu să te încrezi!
Veghează-n orice clipă-a vieții tale,
Chiar și atunci când totul e senin,
Căci firea ta e rea din cale-afară
Și-n jurul tău e un dușman hain.
Chiar și atunci când totul e senin,
Căci firea ta e rea din cale-afară
Și-n jurul tău e un dușman hain.
Veghează-n zori, când ziua-abia zâmbește,
Când totul este iar înviorat.
În tine poate încă dăinuiește
Vreo umbră neagră, umbră de păcat.
Când totul este iar înviorat.
În tine poate încă dăinuiește
Vreo umbră neagră, umbră de păcat.
Iar în amurg, când totul se-odihnește,
Tu-ndreaptă-ți gândul iarăși spre Isus.
Îi cântă slavă și Îi mulțumește:
Pe-a Lui cărare Domnul iarăși te-a condus.
Tu-ndreaptă-ți gândul iarăși spre Isus.
Îi cântă slavă și Îi mulțumește:
Pe-a Lui cărare Domnul iarăși te-a condus.
Și la amiaz', în munca grea a zilei
Și în vâltoarea ei tu să veghezi;
Iar când te rogi, dorind puterea milei,
Doar în Isus mereu să te încrezi!
Și în vâltoarea ei tu să veghezi;
Iar când te rogi, dorind puterea milei,
Doar în Isus mereu să te încrezi!
Veghează-n orice clipă-a vieții tale,
Chiar și atunci când totul e senin,
Căci firea ta e rea din cale-afară
Și-n jurul tău e un dușman hain.
Chiar și atunci când totul e senin,
Căci firea ta e rea din cale-afară
Și-n jurul tău e un dușman hain.
