Tu singur plângi și azi, Isuse

Tu singur plângi și azi, Isuse
În miez de noapte-n Ghetzimani
Îți dorm departe ucenicii
Și-nconjurat ești de dușmani.

Ți-e plin de neghină ogorul
Și grâul nimicit și zmult
Departe stau „semănătorii”
Și dorm nepăsători, demult.

Umplut-au mărăcinii via
Ogoru-ntreg l-au copleșit
Iar „lucrătorii” Tăi departe
În somn adânc au adormit.

Ți-s oile pierdute toate
Pe multe și pe rele căi,
Intrat-au lupii printre ele
Și dorm adânc „păstorii” Tăi.

Pătrunsu-Ți-au în casă furii
Au profanat și-au pustiit
Iar „păzitori” puși, Isuse
Demult cu dânșii s-au unit…

Când vei veni, Isuse, Doamne,
Credință oare vei afla?
Din câți i-ai pus Tu să vegheze
Câți oare treji vor aștepta?