Cine a scris Sunamita?

Muzica: El Shaddai. Versuri: Montesanto

In ce tonalitate este Sunamita?

Cantarea Sunamita este in tonalitatea G.

In ce an a fost compusa Sunamita?

Sunamita a fost compusa in anul 2023.

Cate strofe are Sunamita?

Cantarea Sunamita are 2 strofe si 5 refrene.

Sunamita

Versuri Versuri Acorduri Acorduri

În casa mea-ai intra

t
De-a

Ta prezen

ță Sunt deplin cople

șit
M-ai re-ntreg

it
Nu vreau să pleci vreod

ată
Vreau să rămâi cu m

ine
Ți-am pregă

tit cu drag odaia cea d

e sus

Domnul

meu
Iubitul

meu
Și eu ca suna

mita
Vreau aici să locu

iești
Domnul

meu
Iubitul

meu
În casa mea un

loc
Doar pentru Tine-am pregă

tit

„Eu stau și bat la

ușă
Dacă a

ude cineva glasul M

eu
Și-Mi va desch

ide
Eu voi intra în c

asă
Și voi cina cu

el
Prezența

Mea va locui în cas

a sa”

Domnul

meu
Iubitul

meu
Și eu ca suna

mita
Vreau aici să locu

iești
Domnul

meu
Iubitul

meu
În casa mea un

loc
Doar pentru Tine-am pregă

tit

Domnul

meu
Iubitul

meu
Și eu ca suna

mita
Vreau aici să locu

iești
Domnul

meu
Iubitul

meu
În casa mea un

loc
Doar pentru Tine-am pregă

tit

Nu contează cât de mult mă cost

ă
Mult mai scumpă e prezența

Ta
Îmi doresc să fiu cu Tine

Zi de zi de zi în viața mea

Domnul

meu
Iubitul

meu
Și eu ca suna

mita
Vreau aici să locu

iești
Domnul

meu
Iubitul

meu
În casa mea un

loc
Doar pentru Tine-am pregă

tit

Suflarea Ta de vi

ață
Aprinde viu în

mine
Al Tău foc ce a

duce
La viață ființa

mea

Te rog acum re

varsă
Al Tău Duh peste

mine
Și tot ce n-are

viață
Sa prindă viață

iar

Și ochii mei să

plângă
Cu lacrimile

Tale
Și glasul Tău prin

mine să
Rostească viață

iar

Domnul

meu
Iubitul

meu
Și eu ca suna

mita
Vreau aici să locu

iești
Domnul

meu
Iubitul

meu
În casa mea un

loc
Doar pentru Tine-am pregă

tit

2 Împărați 4:8-37

7Ea s-a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: „Du-te de vinde untdelemnul şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămâne, vei trăi tu şi fiii tăi.”

8Într-o zi, Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănânce la ea. Şi ori de câte ori trecea, se ducea să mănânce la ea. 9Ea a zis bărbatului ei: „Iată, ştiu că omul acesta care trece întotdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu. 10Să facem o mică odaie sus, cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo când va veni la noi.” 11Elisei, întorcându-se la Sunem, s-a dus în odaia de sus şi s-a culcat acolo. 12El a zis slujitorului său, Ghehazi: „Cheamă pe sunamita aceasta!” Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit înaintea lui. 13Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Spune-i: „Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată tulburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?” Ea a răspuns: „Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu.” 14Şi el a zis: „Ce să fac pentru ea?” Ghehazi a răspuns: „Ea n-are fiu, şi bărbatul ei este bătrân.” 15Şi el a zis: „Cheam-o!” Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la uşă. 16Elisei i-a zis: „La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu.” Şi ea a zis: „Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!” 17Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei. 18Copilul s-a făcut mare. Şi într-o zi, când se dusese pe la tatăl său la secerători, 19a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!” Tatăl a zis slujitorului său: „Du-l la mama sa!” 20Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază, şi apoi a murit. 21Ea s-a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea şi a ieşit. 22A chemat pe bărbatul ei şi a zis: „Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce.” 23Şi el a zis: „Pentru ce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.” Ea a răspuns: „Fii pe pace!” 24Apoi a pus şaua pe măgăriţă şi a zis slujitorului său: „Mână şi pleacă, să nu opreşti pe drum decât când ţi-oi spune.” 25Ea a plecat deci şi s-a dus la omul lui Dumnezeu, pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe şi a zis slujitorului său, Ghehazi: „Iată pe sunamita aceea! 26Acum, aleargă, dar, înaintea ei şi spune-i: „Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sunt bine?” Ea a răspuns: „Bine.” 27Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s-a apropiat s-o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Las-o, căci este tare amărâtă, şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta şi nu mi l-a făcut cunoscut.” 28Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu: „Nu mă amăgi”?” 29Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mână şi pleacă. Dacă vei întâlni pe cineva, să nu-l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.” 30Mama copilului a zis: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi.” Şi el s-a sculat şi a mers după ea. 31Ghehazi le-o luase înainte şi pusese toiagul pe faţa copilului, dar n-a dat nici glas, nici semn de simţire. S-a întors înaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta şi a zis: „Copilul nu s-a trezit.” 32Când a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui. 33Elisei a intrat şi a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului. 34S-a suit şi s-a culcat pe copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mâinile lui pe mâinile lui, şi s-a întins peste el. Şi trupul copilului s-a încălzit. 35Elisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s-a suit iarăşi şi s-a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori şi a deschis ochii. 36Elisei a chemat pe Ghehazi şi a zis: „Cheamă pe sunamita.” Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: „Ia-ţi fiul!” 37Ea s-a dus şi s-a aruncat la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ. Şi şi-a luat fiul şi a ieşit afară.

38Elisei s-a întors la Ghilgal, şi în ţară bântuia o foamete. Pe când fiii prorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare şi fierbe o ciorbă pentru fiii prorocilor!”

Sunamita G C C# Db D D# Eb E F F# Gb G G# Ab A A# Bb B

Sunamita
G