Sub crucea Ta, Isuse, mă plec din nou smerit
La sângele ce-a curs privesc, să pot fi curățit.
O, ce nespusă dragoste, ce har nemeritat,
Tu ai murit în locul meu ca eu să fiu iertat.
La sângele ce-a curs privesc, să pot fi curățit.
O, ce nespusă dragoste, ce har nemeritat,
Tu ai murit în locul meu ca eu să fiu iertat.
Sub crucea Ta, Isuse, ființa mea o plec
Căci unde oare aș putea odihnă să găsesc?
În lumea asta de necaz, n-am pace și nici rost;
Doar Tu ești, Doamne, Stânca mea și-un loc de adăpost.
Căci unde oare aș putea odihnă să găsesc?
În lumea asta de necaz, n-am pace și nici rost;
Doar Tu ești, Doamne, Stânca mea și-un loc de adăpost.
Sub crucea Ta, Isuse, privirea îmi ridic
Căci mare e iubirea Ta, iar eu nu sunt nimic.
Un singur lucru vreau să-Ți cer, întreagă viața mea:
Ajută-mă, o, Domnul meu, să stau sub crucea Ta!
Căci mare e iubirea Ta, iar eu nu sunt nimic.
Un singur lucru vreau să-Ți cer, întreagă viața mea:
Ajută-mă, o, Domnul meu, să stau sub crucea Ta!
Sub crucea Ta, Isuse, mă plec din nou smerit
La sângele ce-a curs privesc, să pot fi curățit.
O, ce nespusă dragoste, ce har nemeritat,
Tu ai murit în locul meu ca eu să fiu iertat.
La sângele ce-a curs privesc, să pot fi curățit.
O, ce nespusă dragoste, ce har nemeritat,
Tu ai murit în locul meu ca eu să fiu iertat.
Sub crucea Ta, Isuse, ființa mea o plec
Căci unde oare aș putea odihnă să găsesc?
În lumea asta de necaz, n-am pace și nici rost;
Doar Tu ești, Doamne, Stânca mea și-un loc de adăpost.
Căci unde oare aș putea odihnă să găsesc?
În lumea asta de necaz, n-am pace și nici rost;
Doar Tu ești, Doamne, Stânca mea și-un loc de adăpost.
Sub crucea Ta, Isuse, privirea îmi ridic
Căci mare e iubirea Ta, iar eu nu sunt nimic.
Un singur lucru vreau să-Ți cer, întreagă viața mea:
Ajută-mă, o, Domnul meu, să stau sub crucea Ta!
Căci mare e iubirea Ta, iar eu nu sunt nimic.
Un singur lucru vreau să-Ți cer, întreagă viața mea:
Ajută-mă, o, Domnul meu, să stau sub crucea Ta!
