1. Sărac și fără vază-n lume
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt
Mărirea Sa Și-a dezbrăcat,
El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat
Și într-un staul S-a născut
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt
Mărirea Sa Și-a dezbrăcat,
El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat
Și într-un staul S-a născut
2. Cu viața fără de prihană,
Pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare
Pe păcătoși a căutat;
În preabogata Sa-ndurare,
Pe mulți bolnavi i-a vindecat
Pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare
Pe păcătoși a căutat;
În preabogata Sa-ndurare,
Pe mulți bolnavi i-a vindecat
3. Viața Lui a fost iubire,
Numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînțeles, disprețuit,
Cu dușmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit
Numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînțeles, disprețuit,
Cu dușmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit
4. De bunăvoie-a mers la moarte,
Să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte;
Atunci cu groază a strigat:
De ce M-ai părăsit Tu,
Doamne? „
Și duhul apoi Și l-a dat,
El a trecut prin grea durere,
Iar noi iertare-am căpătat
Să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte;
Atunci cu groază a strigat:
De ce M-ai părăsit Tu,
Doamne? „
Și duhul apoi Și l-a dat,
El a trecut prin grea durere,
Iar noi iertare-am căpătat
1. Sărac și fără vază-n lume
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt
Mărirea Sa Și-a dezbrăcat,
El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat
Și într-un staul S-a născut
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt
Mărirea Sa Și-a dezbrăcat,
El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat
Și într-un staul S-a născut
2. Cu viața fără de prihană,
Pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare
Pe păcătoși a căutat;
În preabogata Sa-ndurare,
Pe mulți bolnavi i-a vindecat
Pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare
Pe păcătoși a căutat;
În preabogata Sa-ndurare,
Pe mulți bolnavi i-a vindecat
3. Viața Lui a fost iubire,
Numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînțeles, disprețuit,
Cu dușmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit
Numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînțeles, disprețuit,
Cu dușmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit
4. De bunăvoie-a mers la moarte,
Să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte;
Atunci cu groază a strigat:
De ce M-ai părăsit Tu,
Doamne? „
Și duhul apoi Și l-a dat,
El a trecut prin grea durere,
Iar noi iertare-am căpătat
Să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte;
Atunci cu groază a strigat:
De ce M-ai părăsit Tu,
Doamne? „
Și duhul apoi Și l-a dat,
El a trecut prin grea durere,
Iar noi iertare-am căpătat
