Peste tot sunt oameni singuri și întristați
Să-i iubești(să-i iubești), să-i ajuți(să-i ajuți)
Și din disperare vor fi ridicați.
Nicidecum să nu te-atingă ura,
Poartă sa se vadă bucuria în privirea ta.
Cântă și în zile fără soare,
Fii un prieten bun în strâmtoarare,
Doar așa va fii mai bună lumea ta.
Când observi descurajare în drumul tău
Pe cei slabi (pe cei slabi), să-i susții (să-i susții)
Căci pe mulți coroana vieții apasă greu.
Peste tot sunt oameni singuri și întristați
Să-i iubești(să-i iubești), să-i ajuți(să-i ajuți)
Și din disperare vor fi ridicați.
Nicidecum să nu te-atingă ura,
Poartă sa se vadă bucuria în privirea ta.
Cântă și în zile fără soare,
Fii un prieten bun în strâmtoarare,
Doar așa va fii mai bună lumea ta.
Când observi descurajare în drumul tău
Pe cei slabi (pe cei slabi), să-i susții (să-i susții)
Căci pe mulți coroana vieții apasă greu.