Păzitorule păzește,
Suflă bine-n trâmbiță!
Suflă ca să ia tot omul
De-adevăr cunoștință.
Suflă bine-n trâmbiță!
Suflă ca să ia tot omul
De-adevăr cunoștință.
Păzitorule păzește,
Suflă-n trâmbiță mereu!
Mustră-ndeamnă ca-n tot locul
Să ajungă glasul tău!
Suflă-n trâmbiță mereu!
Mustră-ndeamnă ca-n tot locul
Să ajungă glasul tău!
Strigă către cei rătăciți:
„Pe rea cale v-ați luat!”
În prăpastie veți cădea
Pe-acel drum dacă urmați.
„Pe rea cale v-ați luat!”
În prăpastie veți cădea
Pe-acel drum dacă urmați.
Strigă, strigă și celor drepți:
„Suflete-a salva grăbiți!”
Miezul nopții nu-i departe,
Și-atunci în zadar siliți.
„Suflete-a salva grăbiți!”
Miezul nopții nu-i departe,
Și-atunci în zadar siliți.
Păzitorule păzește,
Suflă bine-n trâmbiță!
Suflă ca să ia tot omul
De-adevăr cunoștință.
Suflă bine-n trâmbiță!
Suflă ca să ia tot omul
De-adevăr cunoștință.
Păzitorule păzește,
Suflă-n trâmbiță mereu!
Mustră-ndeamnă ca-n tot locul
Să ajungă glasul tău!
Suflă-n trâmbiță mereu!
Mustră-ndeamnă ca-n tot locul
Să ajungă glasul tău!
Strigă către cei rătăciți:
„Pe rea cale v-ați luat!”
În prăpastie veți cădea
Pe-acel drum dacă urmați.
„Pe rea cale v-ați luat!”
În prăpastie veți cădea
Pe-acel drum dacă urmați.
Strigă, strigă și celor drepți:
„Suflete-a salva grăbiți!”
Miezul nopții nu-i departe,
Și-atunci în zadar siliți.
„Suflete-a salva grăbiți!”
Miezul nopții nu-i departe,
Și-atunci în zadar siliți.
