Nu spune făptuind păcatul
C-ai fost silit să-l făptuiești,
Căci nimeni nu te poate face
Să-l faci, atunci când nu voiești.
Oricât de crâncenă-ar fi sila,
Cu orișice-ar amenința,
Tot nu ți-ar birui voința
Să faci ce-ntr-adevăr n-ai vrea.
C-ai fost silit să-l făptuiești,
Căci nimeni nu te poate face
Să-l faci, atunci când nu voiești.
Oricât de crâncenă-ar fi sila,
Cu orișice-ar amenința,
Tot nu ți-ar birui voința
Să faci ce-ntr-adevăr n-ai vrea.
Chiar și ființa cea mai slabă
Ajunge de nebiruit,
Când hotărât e legământul,
Să-și țină până la sfârșit.
De-aceea dacă-ți calci credința
Și-ți uiți iubirea ta dintâi,
În vecii vecilor tu singur,
De-aceasta vinovat rămâi.
Ajunge de nebiruit,
Când hotărât e legământul,
Să-și țină până la sfârșit.
De-aceea dacă-ți calci credința
Și-ți uiți iubirea ta dintâi,
În vecii vecilor tu singur,
De-aceasta vinovat rămâi.
Căci dacă-ai săvârșit păcatul
Fiindcă-ai vrut l-ai săvârșit,
Că nu-i om să te poată face
Să faci nici mort ce n-ai voit.
Când vrei să-ți aperi curăția
O aperi până la mormânt,
Îți dai averea și viața,
Dar nu-ți dai sfântul legământ.
Fiindcă-ai vrut l-ai săvârșit,
Că nu-i om să te poată face
Să faci nici mort ce n-ai voit.
Când vrei să-ți aperi curăția
O aperi până la mormânt,
Îți dai averea și viața,
Dar nu-ți dai sfântul legământ.
Nu spune făptuind păcatul
C-ai fost silit să-l făptuiești,
Căci nimeni nu te poate face
Să-l faci, atunci când nu voiești.
Oricât de crâncenă-ar fi sila,
Cu orișice-ar amenința,
Tot nu ți-ar birui voința
Să faci ce-ntr-adevăr n-ai vrea.
C-ai fost silit să-l făptuiești,
Căci nimeni nu te poate face
Să-l faci, atunci când nu voiești.
Oricât de crâncenă-ar fi sila,
Cu orișice-ar amenința,
Tot nu ți-ar birui voința
Să faci ce-ntr-adevăr n-ai vrea.
Chiar și ființa cea mai slabă
Ajunge de nebiruit,
Când hotărât e legământul,
Să-și țină până la sfârșit.
De-aceea dacă-ți calci credința
Și-ți uiți iubirea ta dintâi,
În vecii vecilor tu singur,
De-aceasta vinovat rămâi.
Ajunge de nebiruit,
Când hotărât e legământul,
Să-și țină până la sfârșit.
De-aceea dacă-ți calci credința
Și-ți uiți iubirea ta dintâi,
În vecii vecilor tu singur,
De-aceasta vinovat rămâi.
Căci dacă-ai săvârșit păcatul
Fiindcă-ai vrut l-ai săvârșit,
Că nu-i om să te poată face
Să faci nici mort ce n-ai voit.
Când vrei să-ți aperi curăția
O aperi până la mormânt,
Îți dai averea și viața,
Dar nu-ți dai sfântul legământ.
Fiindcă-ai vrut l-ai săvârșit,
Că nu-i om să te poată face
Să faci nici mort ce n-ai voit.
Când vrei să-ți aperi curăția
O aperi până la mormânt,
Îți dai averea și viața,
Dar nu-ți dai sfântul legământ.
