Nu-mi este-ngăduit oricum
Să-mi duc viața pe pământ,
Ci vegheator pe orice drum,
Sa am sfințenia veșmânt.
Să-mi duc viața pe pământ,
Ci vegheator pe orice drum,
Sa am sfințenia veșmânt.
Căci sunt al Tău, Isus,
Port numele-Ți frumos
Și vreau și jos și sus
Să-l-nalț mai luminos.
Port numele-Ți frumos
Și vreau și jos și sus
Să-l-nalț mai luminos.
Nu-mi este-ngăduit să spun
Cuvinte ce nu le-ai rosti,
Isus, nici lucruri să-mi adun
Ce Tu nu le-ai putea primi.
Cuvinte ce nu le-ai rosti,
Isus, nici lucruri să-mi adun
Ce Tu nu le-ai putea primi.
Nu-mi este-ngăduit să stau
În locuri unde Tu nu vii,
Și nici de pe pământ să-mi iau
Ce nu rămâne-n veșnicii.
În locuri unde Tu nu vii,
Și nici de pe pământ să-mi iau
Ce nu rămâne-n veșnicii.
Nu-mi este-ngăduit să tac
Când văd aproapele pierind,
Dar nici vorbind, să fac pe plac
Vrăjmașilor ce se aprind.
Când văd aproapele pierind,
Dar nici vorbind, să fac pe plac
Vrăjmașilor ce se aprind.
Nu-mi este-ngăduit să schimb
Cuvântul Tău, de cum l-ai dat,
Ci să mi-l fac al vieții nimb
Strălucitor și-adevărat.
Cuvântul Tău, de cum l-ai dat,
Ci să mi-l fac al vieții nimb
Strălucitor și-adevărat.
Nu-mi este-ngăduit - o, nu,
Ce Tu nu Ți-ai îngăduit,
Ci-n orice timp și loc mă du,
Isus, pe drumul Tău sfințit.
Ce Tu nu Ți-ai îngăduit,
Ci-n orice timp și loc mă du,
Isus, pe drumul Tău sfințit.
Nu-mi este-ngăduit oricum
Să-mi duc viața pe pământ,
Ci vegheator pe orice drum,
Sa am sfințenia veșmânt.
Să-mi duc viața pe pământ,
Ci vegheator pe orice drum,
Sa am sfințenia veșmânt.
Căci sunt al Tău, Isus,
Port numele-Ți frumos
Și vreau și jos și sus
Să-l-nalț mai luminos.
Port numele-Ți frumos
Și vreau și jos și sus
Să-l-nalț mai luminos.
Nu-mi este-ngăduit să spun
Cuvinte ce nu le-ai rosti,
Isus, nici lucruri să-mi adun
Ce Tu nu le-ai putea primi.
Cuvinte ce nu le-ai rosti,
Isus, nici lucruri să-mi adun
Ce Tu nu le-ai putea primi.
Nu-mi este-ngăduit să stau
În locuri unde Tu nu vii,
Și nici de pe pământ să-mi iau
Ce nu rămâne-n veșnicii.
În locuri unde Tu nu vii,
Și nici de pe pământ să-mi iau
Ce nu rămâne-n veșnicii.
Nu-mi este-ngăduit să tac
Când văd aproapele pierind,
Dar nici vorbind, să fac pe plac
Vrăjmașilor ce se aprind.
Când văd aproapele pierind,
Dar nici vorbind, să fac pe plac
Vrăjmașilor ce se aprind.
Nu-mi este-ngăduit să schimb
Cuvântul Tău, de cum l-ai dat,
Ci să mi-l fac al vieții nimb
Strălucitor și-adevărat.
Cuvântul Tău, de cum l-ai dat,
Ci să mi-l fac al vieții nimb
Strălucitor și-adevărat.
Nu-mi este-ngăduit - o, nu,
Ce Tu nu Ți-ai îngăduit,
Ci-n orice timp și loc mă du,
Isus, pe drumul Tău sfințit.
Ce Tu nu Ți-ai îngăduit,
Ci-n orice timp și loc mă du,
Isus, pe drumul Tău sfințit.
