Nimic nu-i mai frumos pe lume,
Nimic nu-i mai statornic, nu-i
Ca bucuria muncii sfinte,
Ca rodul strâns la vremea lui.
Nimic nu-i mai statornic, nu-i
Ca bucuria muncii sfinte,
Ca rodul strâns la vremea lui.
Când Dumnezeu ca un prieten
Veghează peste cortul tău,
Cine-ar putea să te-amenințe
Și ce-ar putea să-ți facă rău?
Veghează peste cortul tău,
Cine-ar putea să te-amenințe
Și ce-ar putea să-ți facă rău?
Când cel nenorocit se roagă
Spre binecuvântarea ta,
Cine-ar putea s-o-ndepărteze
Ca Dumnezeu să nu ți-o dea?
Spre binecuvântarea ta,
Cine-ar putea s-o-ndepărteze
Ca Dumnezeu să nu ți-o dea?
Când orbului îi ești vedere
Și șchiopului îi ești picior,
Când ești orfanului părinte
Și slabului ocrotitor,
Și șchiopului îi ești picior,
Când ești orfanului părinte
Și slabului ocrotitor,
Când ți-e cuvântul tău ca roua,
Când ești ca ploaia așteptat,
Nimic nu-i mai frumos ca urma
Ce-o lasă pasul tău curat.
Când ești ca ploaia așteptat,
Nimic nu-i mai frumos ca urma
Ce-o lasă pasul tău curat.
Atunci lumina ta va crește,
Ca soarele spre-al zilei miez,
Atunci pe-ai tăi crescând și-n număr
Și-n vrednicie ai să-i vezi.
Ca soarele spre-al zilei miez,
Atunci pe-ai tăi crescând și-n număr
Și-n vrednicie ai să-i vezi.
Atunci urcușul vieții tale,
Va fi ca drumul cel ușor,
Încununat cu bucurie
Spre-un drept și sigur viitor.
Va fi ca drumul cel ușor,
Încununat cu bucurie
Spre-un drept și sigur viitor.
Atunci prin tine-mbogățite
Mulțimi în veac te vor cinsti,
Și cine-ar ști în veșnicie
Pe cât întins vei străluci!
Mulțimi în veac te vor cinsti,
Și cine-ar ști în veșnicie
Pe cât întins vei străluci!
Nimic nu-i mai frumos pe lume,
Nimic nu-i mai statornic, nu-i
Ca bucuria muncii sfinte,
Ca rodul strâns la vremea lui.
Nimic nu-i mai statornic, nu-i
Ca bucuria muncii sfinte,
Ca rodul strâns la vremea lui.
Când Dumnezeu ca un prieten
Veghează peste cortul tău,
Cine-ar putea să te-amenințe
Și ce-ar putea să-ți facă rău?
Veghează peste cortul tău,
Cine-ar putea să te-amenințe
Și ce-ar putea să-ți facă rău?
Când cel nenorocit se roagă
Spre binecuvântarea ta,
Cine-ar putea s-o-ndepărteze
Ca Dumnezeu să nu ți-o dea?
Spre binecuvântarea ta,
Cine-ar putea s-o-ndepărteze
Ca Dumnezeu să nu ți-o dea?
Când orbului îi ești vedere
Și șchiopului îi ești picior,
Când ești orfanului părinte
Și slabului ocrotitor,
Și șchiopului îi ești picior,
Când ești orfanului părinte
Și slabului ocrotitor,
Când ți-e cuvântul tău ca roua,
Când ești ca ploaia așteptat,
Nimic nu-i mai frumos ca urma
Ce-o lasă pasul tău curat.
Când ești ca ploaia așteptat,
Nimic nu-i mai frumos ca urma
Ce-o lasă pasul tău curat.
Atunci lumina ta va crește,
Ca soarele spre-al zilei miez,
Atunci pe-ai tăi crescând și-n număr
Și-n vrednicie ai să-i vezi.
Ca soarele spre-al zilei miez,
Atunci pe-ai tăi crescând și-n număr
Și-n vrednicie ai să-i vezi.
Atunci urcușul vieții tale,
Va fi ca drumul cel ușor,
Încununat cu bucurie
Spre-un drept și sigur viitor.
Va fi ca drumul cel ușor,
Încununat cu bucurie
Spre-un drept și sigur viitor.
Atunci prin tine-mbogățite
Mulțimi în veac te vor cinsti,
Și cine-ar ști în veșnicie
Pe cât întins vei străluci!
Mulțimi în veac te vor cinsti,
Și cine-ar ști în veșnicie
Pe cât întins vei străluci!
