N-aștepta rugare multă,
Când vezi lipsa de-ajutor,
Până nici nu ți se cere,
Ca s-ajuți, ești tu dator.
Până nici nu-ntinde mâna,
Dă-i tu-ntâi celui flămând,
Mulți mai bine mor de foame,
Decât a trăi cerând.
Când vezi lipsa de-ajutor,
Până nici nu ți se cere,
Ca s-ajuți, ești tu dator.
Până nici nu-ntinde mâna,
Dă-i tu-ntâi celui flămând,
Mulți mai bine mor de foame,
Decât a trăi cerând.
Până nu s-a stins lumina,
Toarnă-i untdelemnul viu,
Du-i aproapelui pe Domnul,
Până nu e prea târziu.
Du-I lui Dumnezeu căința,
Ce ți-o cere ne-ncetat,
Până nu se-nchide graiul,
Până ochii n-au secat.
Toarnă-i untdelemnul viu,
Du-i aproapelui pe Domnul,
Până nu e prea târziu.
Du-I lui Dumnezeu căința,
Ce ți-o cere ne-ncetat,
Până nu se-nchide graiul,
Până ochii n-au secat.
Cât tot vrei să ți se ceară,
Ce ești mai dator să dai,
Vine ziua fără lacrimi,
Vine ceasul fără grai.
Vine clipa fără vreme,
Vine drumul fără soți,
Vine cum ai da atuncea,
Cum ai da, și n-ai să poți!
Ce ești mai dator să dai,
Vine ziua fără lacrimi,
Vine ceasul fără grai.
Vine clipa fără vreme,
Vine drumul fără soți,
Vine cum ai da atuncea,
Cum ai da, și n-ai să poți!
N-aștepta rugare multă,
Când vezi lipsa de-ajutor,
Până nici nu ți se cere,
Ca s-ajuți, ești tu dator.
Până nici nu-ntinde mâna,
Dă-i tu-ntâi celui flămând,
Mulți mai bine mor de foame,
Decât a trăi cerând.
Când vezi lipsa de-ajutor,
Până nici nu ți se cere,
Ca s-ajuți, ești tu dator.
Până nici nu-ntinde mâna,
Dă-i tu-ntâi celui flămând,
Mulți mai bine mor de foame,
Decât a trăi cerând.
Până nu s-a stins lumina,
Toarnă-i untdelemnul viu,
Du-i aproapelui pe Domnul,
Până nu e prea târziu.
Du-I lui Dumnezeu căința,
Ce ți-o cere ne-ncetat,
Până nu se-nchide graiul,
Până ochii n-au secat.
Toarnă-i untdelemnul viu,
Du-i aproapelui pe Domnul,
Până nu e prea târziu.
Du-I lui Dumnezeu căința,
Ce ți-o cere ne-ncetat,
Până nu se-nchide graiul,
Până ochii n-au secat.
Cât tot vrei să ți se ceară,
Ce ești mai dator să dai,
Vine ziua fără lacrimi,
Vine ceasul fără grai.
Vine clipa fără vreme,
Vine drumul fără soți,
Vine cum ai da atuncea,
Cum ai da, și n-ai să poți!
Ce ești mai dator să dai,
Vine ziua fără lacrimi,
Vine ceasul fără grai.
Vine clipa fără vreme,
Vine drumul fără soți,
Vine cum ai da atuncea,
Cum ai da, și n-ai să poți!