Mi-am luat prin soare crucea către Țel.
Undeva în urmă într-un orb noroi
Rămânea trecutul, îmi duceam din el
Zborul, numai zborul fără-ntors 'napoi.
Undeva în urmă într-un orb noroi
Rămânea trecutul, îmi duceam din el
Zborul, numai zborul fără-ntors 'napoi.
Era primăvară și frumos era,
Calea numai cântec, viersul numai zbor,
Crucea numai raze, zarea scânteia
Soare, numai soare fără strop de nor.
Calea numai cântec, viersul numai zbor,
Crucea numai raze, zarea scânteia
Soare, numai soare fără strop de nor.
Dar ce fără milă vântul s-a stârnit,
Când prea fără temeri și prea gol eram.
Cândva, la trezire, mi-nălțam rănit,
Trunchiul numai trunchiul fără pic de ram.
Când prea fără temeri și prea gol eram.
Cândva, la trezire, mi-nălțam rănit,
Trunchiul numai trunchiul fără pic de ram.
Ani mi-am ars prin soare, mi-am zbătut prin vânt,
Și mi-am strâns prin gerul crâncenei suiri,
Dragoste și jertfă, țel și legământ,
Crucea, numai crucea fără trandafiri.
Și mi-am strâns prin gerul crâncenei suiri,
Dragoste și jertfă, țel și legământ,
Crucea, numai crucea fără trandafiri.
Primăvară Dulce, drumu-i încă sloi,
Zarea-i încă umbre, mersul tot suiș,
Până unde-i oare încă pentru noi,
Noapte, numai noapte fără luminiș?
Zarea-i încă umbre, mersul tot suiș,
Până unde-i oare încă pentru noi,
Noapte, numai noapte fără luminiș?
Vine, vine, vine ziuă făr-Apoi,
Nuntă fără capăt, har făr-asfințit,
Crucea numai raze, cerul numai voi,
Slavă numai slavă, fără de sfârșit.
Nuntă fără capăt, har făr-asfințit,
Crucea numai raze, cerul numai voi,
Slavă numai slavă, fără de sfârșit.
Mi-am luat prin soare crucea către Țel.
Undeva în urmă într-un orb noroi
Rămânea trecutul, îmi duceam din el
Zborul, numai zborul fără-ntors 'napoi.
Undeva în urmă într-un orb noroi
Rămânea trecutul, îmi duceam din el
Zborul, numai zborul fără-ntors 'napoi.
Era primăvară și frumos era,
Calea numai cântec, viersul numai zbor,
Crucea numai raze, zarea scânteia
Soare, numai soare fără strop de nor.
Calea numai cântec, viersul numai zbor,
Crucea numai raze, zarea scânteia
Soare, numai soare fără strop de nor.
Dar ce fără milă vântul s-a stârnit,
Când prea fără temeri și prea gol eram.
Cândva, la trezire, mi-nălțam rănit,
Trunchiul numai trunchiul fără pic de ram.
Când prea fără temeri și prea gol eram.
Cândva, la trezire, mi-nălțam rănit,
Trunchiul numai trunchiul fără pic de ram.
Ani mi-am ars prin soare, mi-am zbătut prin vânt,
Și mi-am strâns prin gerul crâncenei suiri,
Dragoste și jertfă, țel și legământ,
Crucea, numai crucea fără trandafiri.
Și mi-am strâns prin gerul crâncenei suiri,
Dragoste și jertfă, țel și legământ,
Crucea, numai crucea fără trandafiri.
Primăvară Dulce, drumu-i încă sloi,
Zarea-i încă umbre, mersul tot suiș,
Până unde-i oare încă pentru noi,
Noapte, numai noapte fără luminiș?
Zarea-i încă umbre, mersul tot suiș,
Până unde-i oare încă pentru noi,
Noapte, numai noapte fără luminiș?
Vine, vine, vine ziuă făr-Apoi,
Nuntă fără capăt, har făr-asfințit,
Crucea numai raze, cerul numai voi,
Slavă numai slavă, fără de sfârșit.
Nuntă fără capăt, har făr-asfințit,
Crucea numai raze, cerul numai voi,
Slavă numai slavă, fără de sfârșit.
