Sfânt e legământul veșnic, unul și pe totdeauna,
Ca o stâncă să-ți rămână oricât l-ar izbi furtuna,
Cum e soarele să-ți fie, orice nori ar fi să vină,
Neschimbat să-ți dăinuiască
Și ne-ntunecat să-ți țină.
Ca o stâncă să-ți rămână oricât l-ar izbi furtuna,
Cum e soarele să-ți fie, orice nori ar fi să vină,
Neschimbat să-ți dăinuiască
Și ne-ntunecat să-ți țină.
Neschimbat rămâne veșnic legământul credincios,
Neschimbat în veci și unul, -
Doar acesta e frumos.
Neschimbat în veci și unul, -
Doar acesta e frumos.
Cum n-ai două vieți pe lume decât una pe vecie,
Tot așa se cere unul și-al tău legământ să fie.
Unul ți-este al tău suflet,
Una-i sfânta mântuire,
Unul ți-este legământulntul care ține-a lor iubire.
Tot așa se cere unul și-al tău legământ să fie.
Unul ți-este al tău suflet,
Una-i sfânta mântuire,
Unul ți-este legământulntul care ține-a lor iubire.
Vai de-acela care-și calcă sfântul legământ făcut,
Ar fi fost de el mai bine nici să nu se fi născut.
Ar fi fost de el mai bine nici să nu se fi născut.
Unul este Adevărul, ieri și azi și-n veci mereu,
Așa trebuie să fie și ce-am spus cândva și eu,
Legământul sfânt e unul și al nostru și-al oricui,
Și când el ți-l spune ție,
Și când tu i l-ai spus lui.
Așa trebuie să fie și ce-am spus cândva și eu,
Legământul sfânt e unul și al nostru și-al oricui,
Și când el ți-l spune ție,
Și când tu i l-ai spus lui.
Legământul cu-Adevărul când El ți-a iertat păcatul
Este unul pe vecie,
Dacă-l calci nu mai ai altul.
Este unul pe vecie,
Dacă-l calci nu mai ai altul.
Nu știm cum pot unii care peste legământ să-și treacă,
Nu li-e teamă că-și ard ochii
Și că inima le seacă?
Nu li-e frică de blestemul cel în care se aruncă?
- Căci a ține legămîntul este cea mai grea poruncă.
Nu li-e teamă că-și ard ochii
Și că inima le seacă?
Nu li-e frică de blestemul cel în care se aruncă?
- Căci a ține legămîntul este cea mai grea poruncă.
Nu grăbi cu legământul, - dar odată ce l-ai pus
Ține-l până vei ajunge înaintea cui l-ai pus.
Ține-l până vei ajunge înaintea cui l-ai pus.
Cum îți ții tu legământul pus cu Dragostea-n suspine,
Astfel și ea o să-și țină legământul ei cu tine,
Să nu crezi că tu călcându-l, ea cu tine-o să și-l țină,
Dacă ți-ai călcat o vorbă, peste toate-ai dat cu tină.
Astfel și ea o să-și țină legământul ei cu tine,
Să nu crezi că tu călcându-l, ea cu tine-o să și-l țină,
Dacă ți-ai călcat o vorbă, peste toate-ai dat cu tină.
Fiecare vorbă fie-ți ca un veșnic legământ,
Știi că orice judecată îți va fi pe-al tău cuvânt.
Știi că orice judecată îți va fi pe-al tău cuvânt.
Legământul cu iubirea și cu soțul când l-ai pus
Cerul sfânt pe veșnicie l-a pecetluit de Sus,
I-au fost îngerii și frații martori cutremurători,
- Cum crezi c-ai să scapi călcându-l
Sau cum crezi să poți să mori?
Cerul sfânt pe veșnicie l-a pecetluit de Sus,
I-au fost îngerii și frații martori cutremurători,
- Cum crezi c-ai să scapi călcându-l
Sau cum crezi să poți să mori?
Ține-ți tare legământul pînă-ai să ajungi la Țel,
Căci pe tine te vei ține, dacă-l vei ținea pe el!
Căci pe tine te vei ține, dacă-l vei ținea pe el!
Niciodată nu se uită legământul cel de preț
Pus cu lacrimi și cu flăcări între frați și-ntre peceți,
Nici o stare să nu-l schimbe,
Nici ispite și nici foc
Orice vine și te află, să te lase tot pe loc.
Pus cu lacrimi și cu flăcări între frați și-ntre peceți,
Nici o stare să nu-l schimbe,
Nici ispite și nici foc
Orice vine și te află, să te lase tot pe loc.
Ești pierdut când legământul ai ajuns a-l lepăda,
Dă-ți averea, dă-ți viața,
Dar pe-acesta nu ți-l da.
Dă-ți averea, dă-ți viața,
Dar pe-acesta nu ți-l da.
O, ce sfânt e legământul pus spre cer sau spre pământ,
Între rugăciuni și lacrimi
Și-ntre stări cum nu mai sunt,
Nu-l uita, cu foc și lacrimi scrie-ți-l oriunde-ai sta
Și-arde-ți trupul,
Dă-ți viața,
Pierde-ți tot,
- Dar nu-l călca!
Între rugăciuni și lacrimi
Și-ntre stări cum nu mai sunt,
Nu-l uita, cu foc și lacrimi scrie-ți-l oriunde-ai sta
Și-arde-ți trupul,
Dă-ți viața,
Pierde-ți tot,
- Dar nu-l călca!
Sfânt e legământul veșnic, unul și pe totdeauna,
Ca o stâncă să-ți rămână oricât l-ar izbi furtuna,
Cum e soarele să-ți fie, orice nori ar fi să vină,
Neschimbat să-ți dăinuiască
Și ne-ntunecat să-ți țină.
Ca o stâncă să-ți rămână oricât l-ar izbi furtuna,
Cum e soarele să-ți fie, orice nori ar fi să vină,
Neschimbat să-ți dăinuiască
Și ne-ntunecat să-ți țină.
Neschimbat rămâne veșnic legământul credincios,
Neschimbat în veci și unul, -
Doar acesta e frumos.
Neschimbat în veci și unul, -
Doar acesta e frumos.
Cum n-ai două vieți pe lume decât una pe vecie,
Tot așa se cere unul și-al tău legământ să fie.
Unul ți-este al tău suflet,
Una-i sfânta mântuire,
Unul ți-este legământulntul care ține-a lor iubire.
Tot așa se cere unul și-al tău legământ să fie.
Unul ți-este al tău suflet,
Una-i sfânta mântuire,
Unul ți-este legământulntul care ține-a lor iubire.
Vai de-acela care-și calcă sfântul legământ făcut,
Ar fi fost de el mai bine nici să nu se fi născut.
Ar fi fost de el mai bine nici să nu se fi născut.
Unul este Adevărul, ieri și azi și-n veci mereu,
Așa trebuie să fie și ce-am spus cândva și eu,
Legământul sfânt e unul și al nostru și-al oricui,
Și când el ți-l spune ție,
Și când tu i l-ai spus lui.
Așa trebuie să fie și ce-am spus cândva și eu,
Legământul sfânt e unul și al nostru și-al oricui,
Și când el ți-l spune ție,
Și când tu i l-ai spus lui.
Legământul cu-Adevărul când El ți-a iertat păcatul
Este unul pe vecie,
Dacă-l calci nu mai ai altul.
Este unul pe vecie,
Dacă-l calci nu mai ai altul.
Nu știm cum pot unii care peste legământ să-și treacă,
Nu li-e teamă că-și ard ochii
Și că inima le seacă?
Nu li-e frică de blestemul cel în care se aruncă?
- Căci a ține legămîntul este cea mai grea poruncă.
Nu li-e teamă că-și ard ochii
Și că inima le seacă?
Nu li-e frică de blestemul cel în care se aruncă?
- Căci a ține legămîntul este cea mai grea poruncă.
Nu grăbi cu legământul, - dar odată ce l-ai pus
Ține-l până vei ajunge înaintea cui l-ai pus.
Ține-l până vei ajunge înaintea cui l-ai pus.
Cum îți ții tu legământul pus cu Dragostea-n suspine,
Astfel și ea o să-și țină legământul ei cu tine,
Să nu crezi că tu călcându-l, ea cu tine-o să și-l țină,
Dacă ți-ai călcat o vorbă, peste toate-ai dat cu tină.
Astfel și ea o să-și țină legământul ei cu tine,
Să nu crezi că tu călcându-l, ea cu tine-o să și-l țină,
Dacă ți-ai călcat o vorbă, peste toate-ai dat cu tină.
Fiecare vorbă fie-ți ca un veșnic legământ,
Știi că orice judecată îți va fi pe-al tău cuvânt.
Știi că orice judecată îți va fi pe-al tău cuvânt.
Legământul cu iubirea și cu soțul când l-ai pus
Cerul sfânt pe veșnicie l-a pecetluit de Sus,
I-au fost îngerii și frații martori cutremurători,
- Cum crezi c-ai să scapi călcându-l
Sau cum crezi să poți să mori?
Cerul sfânt pe veșnicie l-a pecetluit de Sus,
I-au fost îngerii și frații martori cutremurători,
- Cum crezi c-ai să scapi călcându-l
Sau cum crezi să poți să mori?
Ține-ți tare legământul pînă-ai să ajungi la Țel,
Căci pe tine te vei ține, dacă-l vei ținea pe el!
Căci pe tine te vei ține, dacă-l vei ținea pe el!
Niciodată nu se uită legământul cel de preț
Pus cu lacrimi și cu flăcări între frați și-ntre peceți,
Nici o stare să nu-l schimbe,
Nici ispite și nici foc
Orice vine și te află, să te lase tot pe loc.
Pus cu lacrimi și cu flăcări între frați și-ntre peceți,
Nici o stare să nu-l schimbe,
Nici ispite și nici foc
Orice vine și te află, să te lase tot pe loc.
Ești pierdut când legământul ai ajuns a-l lepăda,
Dă-ți averea, dă-ți viața,
Dar pe-acesta nu ți-l da.
Dă-ți averea, dă-ți viața,
Dar pe-acesta nu ți-l da.
O, ce sfânt e legământul pus spre cer sau spre pământ,
Între rugăciuni și lacrimi
Și-ntre stări cum nu mai sunt,
Nu-l uita, cu foc și lacrimi scrie-ți-l oriunde-ai sta
Și-arde-ți trupul,
Dă-ți viața,
Pierde-ți tot,
- Dar nu-l călca!
Între rugăciuni și lacrimi
Și-ntre stări cum nu mai sunt,
Nu-l uita, cu foc și lacrimi scrie-ți-l oriunde-ai sta
Și-arde-ți trupul,
Dă-ți viața,
Pierde-ți tot,
- Dar nu-l călca!
