La Domnul vin și-L rog cu foc
Să cresc mereu, în harul Său;
Iubirea Sa s-o prețuiesc
Și să mă-ncred în El, mereu.
Să cresc mereu, în harul Său;
Iubirea Sa s-o prețuiesc
Și să mă-ncred în El, mereu.
El m-a-nvățat cum să mă rog
Și să aștept răspunsul Său;
Chiar și atunci, când pe-al meu drum
Am fost cuprins de chinul greu.
Și să aștept răspunsul Său;
Chiar și atunci, când pe-al meu drum
Am fost cuprins de chinul greu.
În lupta mea L-am întrebat
De ce e greu al meu necaz?
Cum voi putea să mă ridic
Din valea rea, cu-al ei amar?
De ce e greu al meu necaz?
Cum voi putea să mă ridic
Din valea rea, cu-al ei amar?
Când am ajuns făr' de puteri
El m-a luat pe brațul Său;
Și ce mult har și fericiri
Eu am găsit la Domnul meu!
El m-a luat pe brațul Său;
Și ce mult har și fericiri
Eu am găsit la Domnul meu!
La Domnul vin și-L rog cu foc
Să cresc mereu, în harul Său;
Iubirea Sa s-o prețuiesc
Și să mă-ncred în El, mereu.
Să cresc mereu, în harul Său;
Iubirea Sa s-o prețuiesc
Și să mă-ncred în El, mereu.
El m-a-nvățat cum să mă rog
Și să aștept răspunsul Său;
Chiar și atunci, când pe-al meu drum
Am fost cuprins de chinul greu.
Și să aștept răspunsul Său;
Chiar și atunci, când pe-al meu drum
Am fost cuprins de chinul greu.
În lupta mea L-am întrebat
De ce e greu al meu necaz?
Cum voi putea să mă ridic
Din valea rea, cu-al ei amar?
De ce e greu al meu necaz?
Cum voi putea să mă ridic
Din valea rea, cu-al ei amar?
Când am ajuns făr' de puteri
El m-a luat pe brațul Său;
Și ce mult har și fericiri
Eu am găsit la Domnul meu!
El m-a luat pe brațul Său;
Și ce mult har și fericiri
Eu am găsit la Domnul meu!
