Iubite când vei fi departe

Iubite, când vei fi departe,
De sori și de lumini încins,
Adu-ți aminte, prima rază
În suflet, cine ți-a aprins.

Când vei fi-ajuns pe culmea naltă
Spre care-ai vrut și te-ai luptat,
Adu-ți aminte mâna care
La primii pași te-a ajutat.

Când vei fi-ajuns stăpân pe harul
Cereștii lumi de melodii,
Adu-ți aminte cine-n suflet
Ți-a scris întâile-armonii!

Când vei fi-ajuns cu-ntreg hotarul
Vieții tale înflorit,
Adu-ți aminte ochii care
Întâii crini ți-au răsădit.

Când dragostea-ți va umple viața
Cu tot cuprinsu-i minunat,
Adu-ți aminte sânu-acela
Ce te-a-ncălzit și legănat.

Adu-ți mereu, adu-ți aminte
Și niciodată nu uita,
Cât preț, ce jertfe și ce lacrimi
S-au dat spre fericirea ta.