Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea
Că numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Învață-mă că nu-s pe lume
Comori mai mari și mai de preț,
Decât trăirea luminoasă
A unei rodnice vieți.
Și-mi îndrumează calea mea
Că numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Învață-mă că nu-s pe lume
Comori mai mari și mai de preț,
Decât trăirea luminoasă
A unei rodnice vieți.
Învață-mă că nu-s prieteni
Mai buni și mai aleși ca cei
Ce n-au nici duhul Iingușirii
Nici pofta laudei în ei.
Învață-mă că nu-i cunună
Mai scumpă ca un cuget drept
Nici tron mai 'nalt ca modestia
Nici dar, ca sfatul înțelept…
Mai buni și mai aleși ca cei
Ce n-au nici duhul Iingușirii
Nici pofta laudei în ei.
Învață-mă că nu-i cunună
Mai scumpă ca un cuget drept
Nici tron mai 'nalt ca modestia
Nici dar, ca sfatul înțelept…
Învață-mă ca Adevărul
Să-l recunosc și să-l pătrund
Să-l îndrăgesc și când mă mustră
Să-l apăr și când nu răspund.
Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea.
Căci numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Să-l recunosc și să-l pătrund
Să-l îndrăgesc și când mă mustră
Să-l apăr și când nu răspund.
Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea.
Căci numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea
Că numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Învață-mă că nu-s pe lume
Comori mai mari și mai de preț,
Decât trăirea luminoasă
A unei rodnice vieți.
Și-mi îndrumează calea mea
Că numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Învață-mă că nu-s pe lume
Comori mai mari și mai de preț,
Decât trăirea luminoasă
A unei rodnice vieți.
Învață-mă că nu-s prieteni
Mai buni și mai aleși ca cei
Ce n-au nici duhul Iingușirii
Nici pofta laudei în ei.
Învață-mă că nu-i cunună
Mai scumpă ca un cuget drept
Nici tron mai 'nalt ca modestia
Nici dar, ca sfatul înțelept…
Mai buni și mai aleși ca cei
Ce n-au nici duhul Iingușirii
Nici pofta laudei în ei.
Învață-mă că nu-i cunună
Mai scumpă ca un cuget drept
Nici tron mai 'nalt ca modestia
Nici dar, ca sfatul înțelept…
Învață-mă ca Adevărul
Să-l recunosc și să-l pătrund
Să-l îndrăgesc și când mă mustră
Să-l apăr și când nu răspund.
Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea.
Căci numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.
Să-l recunosc și să-l pătrund
Să-l îndrăgesc și când mă mustră
Să-l apăr și când nu răspund.
Învață-mă Înțelepciune
Și-mi îndrumează calea mea.
Căci numai Tu-mi poți fi lumină
Când drumu-i strâmt și noaptea-i grea.