În slăvitu-Ți nume mare
Încă ne mai adunăm
Și în rugă și-n cântare,
Doamne, ne mai bucurăm.
Încă ne mai adunăm
Și în rugă și-n cântare,
Doamne, ne mai bucurăm.
Când cobori în adunare
Nu proșternem la pământ
Și-Ți dăm cinste și onoare
Când cobori prin Duhul Sfânt.
Nu proșternem la pământ
Și-Ți dăm cinste și onoare
Când cobori prin Duhul Sfânt.
În nemărginita-Ți milă,
Isus, vii la noi mereu,
Și la inima umilă
Te apleci, o, Domnul meu.
Isus, vii la noi mereu,
Și la inima umilă
Te apleci, o, Domnul meu.
Când cobori la noi din slavă
Și în taină ne vorbești,
Chiar și boala cea mai gravă
Cu-n cuvânt tămăduiești.
Și în taină ne vorbești,
Chiar și boala cea mai gravă
Cu-n cuvânt tămăduiești.
Vii să ne lași mângâiere,
Să legi rănile ce dor,
Să alini orice durere,
Să lași leac vindecător.
Să legi rănile ce dor,
Să alini orice durere,
Să lași leac vindecător.
Când cobori la noi, Isuse,
Tu, păstorule de oi,
Sunt doar bucurii nespuse,
Nu mai sunt griji, nici nevoi.
Tu, păstorule de oi,
Sunt doar bucurii nespuse,
Nu mai sunt griji, nici nevoi.
În slăvitu-Ți nume mare
Mai am trecere și eu,
Tu m-ai scăpat de pierzare,
Bun și veșnic Dumnezeu.
Mai am trecere și eu,
Tu m-ai scăpat de pierzare,
Bun și veșnic Dumnezeu.
În iubirea-Ți minunată,
Doamne, încă mântuiești,
Și în brațul cald de tată,
Doamne, încă ne primești.
Doamne, încă mântuiești,
Și în brațul cald de tată,
Doamne, încă ne primești.
În slăvitu-Ți nume mare
Încă ne mai adunăm
Și în rugă și-n cântare,
Doamne, ne mai bucurăm.
Încă ne mai adunăm
Și în rugă și-n cântare,
Doamne, ne mai bucurăm.
Când cobori în adunare
Nu proșternem la pământ
Și-Ți dăm cinste și onoare
Când cobori prin Duhul Sfânt.
Nu proșternem la pământ
Și-Ți dăm cinste și onoare
Când cobori prin Duhul Sfânt.
În nemărginita-Ți milă,
Isus, vii la noi mereu,
Și la inima umilă
Te apleci, o, Domnul meu.
Isus, vii la noi mereu,
Și la inima umilă
Te apleci, o, Domnul meu.
Când cobori la noi din slavă
Și în taină ne vorbești,
Chiar și boala cea mai gravă
Cu-n cuvânt tămăduiești.
Și în taină ne vorbești,
Chiar și boala cea mai gravă
Cu-n cuvânt tămăduiești.
Vii să ne lași mângâiere,
Să legi rănile ce dor,
Să alini orice durere,
Să lași leac vindecător.
Să legi rănile ce dor,
Să alini orice durere,
Să lași leac vindecător.
Când cobori la noi, Isuse,
Tu, păstorule de oi,
Sunt doar bucurii nespuse,
Nu mai sunt griji, nici nevoi.
Tu, păstorule de oi,
Sunt doar bucurii nespuse,
Nu mai sunt griji, nici nevoi.
În slăvitu-Ți nume mare
Mai am trecere și eu,
Tu m-ai scăpat de pierzare,
Bun și veșnic Dumnezeu.
Mai am trecere și eu,
Tu m-ai scăpat de pierzare,
Bun și veșnic Dumnezeu.
În iubirea-Ți minunată,
Doamne, încă mântuiești,
Și în brațul cald de tată,
Doamne, încă ne primești.
Doamne, încă mântuiești,
Și în brațul cald de tată,
Doamne, încă ne primești.
