Doamne, dă-mi desăvârșirea,
Ca să pot privi spre cer,
Calea dreaptă mi-o arată
Și nu mă lăsa să pier,
Să nu fiu târât de pofte
Și plăcerile trupești,
Dă-mi puteri să pot învinge
Desfătările lumești!
Ca să pot privi spre cer,
Calea dreaptă mi-o arată
Și nu mă lăsa să pier,
Să nu fiu târât de pofte
Și plăcerile trupești,
Dă-mi puteri să pot învinge
Desfătările lumești!
Să nu fiu înfrânt vreodată
De-ale lumii ispitiri,
Ci dă-mi gânduri luminoase
Și sfințenie-n priviri.
Să Te-nalț pe Tine, Doamne,
Prin purtarea mea mereu
Chiar când trec prin încercare
Și mi-i drumul vieții greu!
De-ale lumii ispitiri,
Ci dă-mi gânduri luminoase
Și sfințenie-n priviri.
Să Te-nalț pe Tine, Doamne,
Prin purtarea mea mereu
Chiar când trec prin încercare
Și mi-i drumul vieții greu!
Doamne, scapă-mă de slava
Cea născută pe pământ,
Ci în umilință-adâncă
Să ascult al Tău Cuvânt,
Slava Ta s-o cânt întruna,
Într-un duh tot mai senin,
Să-mi spui la sfârșitul vieții:
Vino, slugă bună-amin!
Cea născută pe pământ,
Ci în umilință-adâncă
Să ascult al Tău Cuvânt,
Slava Ta s-o cânt întruna,
Într-un duh tot mai senin,
Să-mi spui la sfârșitul vieții:
Vino, slugă bună-amin!
Doamne, dă-mi desăvârșirea,
Ca să pot privi spre cer,
Calea dreaptă mi-o arată
Și nu mă lăsa să pier,
Să nu fiu târât de pofte
Și plăcerile trupești,
Dă-mi puteri să pot învinge
Desfătările lumești!
Ca să pot privi spre cer,
Calea dreaptă mi-o arată
Și nu mă lăsa să pier,
Să nu fiu târât de pofte
Și plăcerile trupești,
Dă-mi puteri să pot învinge
Desfătările lumești!
Să nu fiu înfrânt vreodată
De-ale lumii ispitiri,
Ci dă-mi gânduri luminoase
Și sfințenie-n priviri.
Să Te-nalț pe Tine, Doamne,
Prin purtarea mea mereu
Chiar când trec prin încercare
Și mi-i drumul vieții greu!
De-ale lumii ispitiri,
Ci dă-mi gânduri luminoase
Și sfințenie-n priviri.
Să Te-nalț pe Tine, Doamne,
Prin purtarea mea mereu
Chiar când trec prin încercare
Și mi-i drumul vieții greu!
Doamne, scapă-mă de slava
Cea născută pe pământ,
Ci în umilință-adâncă
Să ascult al Tău Cuvânt,
Slava Ta s-o cânt întruna,
Într-un duh tot mai senin,
Să-mi spui la sfârșitul vieții:
Vino, slugă bună-amin!
Cea născută pe pământ,
Ci în umilință-adâncă
Să ascult al Tău Cuvânt,
Slava Ta s-o cânt întruna,
Într-un duh tot mai senin,
Să-mi spui la sfârșitul vieții:
Vino, slugă bună-amin!
