Starea omului începe de la conștiință-n sus;
Cei fără de conștiință sunt orice,
Dar oameni nu-s.
Cei fără de conștiință sunt orice,
Dar oameni nu-s.
Fiecare om răspunde
De-a lui fapte-n primul rând,
Judecății conștiinței sale, care-l vede-oricând.
De-a lui fapte-n primul rând,
Judecății conștiinței sale, care-l vede-oricând.
Nimic nu-i mai fără capăt,
Mai usturător
Și greu
Ca osânda conștiinței
Și cea a lui Dumnezeu.
Mai usturător
Și greu
Ca osânda conștiinței
Și cea a lui Dumnezeu.
Lucrul cel dintâi ce-l face gândul sfânt
Unde-i intrat,
E trezirea conștiinței și ieșirea din păcat.
Unde-i intrat,
E trezirea conștiinței și ieșirea din păcat.
Cine nu cunoaște frica de mustrări și judecată?
- Cel ce-și are conștiința liniștită și curată!
- Cel ce-și are conștiința liniștită și curată!
Dacă crezi că tu ești singur, încă nu-l cunoști pe-acel
Care este chiar în tine - și nu poți scăpa de el.
Săvârșește orice faptă, dar să știi că ochii săi
Văd și mustră fără milă orișicare pași ai tăi.
Care este chiar în tine - și nu poți scăpa de el.
Săvârșește orice faptă, dar să știi că ochii săi
Văd și mustră fără milă orișicare pași ai tăi.
Cea mai mare mulțumire ți-o aduce conștiința
C-ai umblat în curăție - și nu ți-ai călcat credința.
C-ai umblat în curăție - și nu ți-ai călcat credința.
Conștiința este glasul Celui Drept mereu în noi -
El ne-ndeamnă spre virtute
Și ne scoate din noroi.
El ne-ndeamnă spre virtute
Și ne scoate din noroi.
Tu faci orice faptă rea
Lângă conștiința ta
Și de judecata ei
N-ai să scapi oriunde vrei.
Lângă conștiința ta
Și de judecata ei
N-ai să scapi oriunde vrei.
Niciodată conștiința celui rău nu-i liniștită:
De păcatele făcute va fi veșnic chinuită.
De păcatele făcute va fi veșnic chinuită.
Conștiință vinovată, tu ești focul cel nestins
Ce va arde-n veci pe-acela ce-n păcate te-a cuprins!
Conștiință vinovată, tu ești viermele ce-n veac
Îl va roade pe acela ce din om ajuns-a drac.
Ce va arde-n veci pe-acela ce-n păcate te-a cuprins!
Conștiință vinovată, tu ești viermele ce-n veac
Îl va roade pe acela ce din om ajuns-a drac.
Să asculți mai mult de glasul conștiinței tale
Ca de-o mie de prieteni pe-a vieții cale.
Ca de-o mie de prieteni pe-a vieții cale.
Conștiința vinovată poate să se-ascundă-o vreme,
Însă vine clipa-n care urlă, tremură și geme;
Atunci rabdă mai degrabă orice chin și judecată
Dar nu poate nici să tacă
Nici s-adoarmă, niciodată.
Însă vine clipa-n care urlă, tremură și geme;
Atunci rabdă mai degrabă orice chin și judecată
Dar nu poate nici să tacă
Nici s-adoarmă, niciodată.
Când eram copii,
Drept pază, Dumnezeu ne-a dat părinții,
După-aceea ne-a dat paza și vegherea conștiinții.
Nu nesocoti aceasta, suflete și trup al meu,
Căci de ea vei da odată greu răspuns lui Dumnezeu!
Drept pază, Dumnezeu ne-a dat părinții,
După-aceea ne-a dat paza și vegherea conștiinții.
Nu nesocoti aceasta, suflete și trup al meu,
Căci de ea vei da odată greu răspuns lui Dumnezeu!
Asta fie-ți apărarea: conștiința ta curată
În oricare-nvinuire și-n oricare judecată!
În oricare-nvinuire și-n oricare judecată!
Conștiința împăcată nu se teme de nimic,
Ea stă liniștită-n fața orișicărui inamic.
Ea stă liniștită-n fața orișicărui inamic.
Conștiința prețuiește cât oricare mărturii;
Când ea-ți este liniștită
Liniștit te duci și vii.
Când ea-ți este liniștită
Liniștit te duci și vii.
Pentru cei curați la suflet, glasul cel hotărâtor
În oricare gând și cale este conștiința lor.
În oricare gând și cale este conștiința lor.
Nici un prieten nu-i mai sincer decât conștiința ta,
Nici un sfat nu-i mai cuminte decât cel
Ce ți-l dă ea.
Nici un sfat nu-i mai cuminte decât cel
Ce ți-l dă ea.
Conștiința ta-i în tine glasul sufletului tău,
Iar dorința este glasul trupului pornit spre rău.
Iar dorința este glasul trupului pornit spre rău.
Să asculți de conștiință ca de glasul cel ceresc,
Dar să n-asculți de dorință -
Ține minte ce-ți vorbesc!
Dar să n-asculți de dorință -
Ține minte ce-ți vorbesc!
Chinul conștiinței tale poți să ți-l înăbușești,
Poți să-l faci ca să te lase în păcate să trăiești
- Dar odată o să vină iadu-n care veșnic ea
O să-ți ardă și-o să-ți urle
Și-n veci nu-ți va mai tăcea.
Poți să-l faci ca să te lase în păcate să trăiești
- Dar odată o să vină iadu-n care veșnic ea
O să-ți ardă și-o să-ți urle
Și-n veci nu-ți va mai tăcea.
Conștiința vinovată este rea și caută vină
Altora, pentru cuvântul ce ea n-a vrut
Să și-l țină.
Altora, pentru cuvântul ce ea n-a vrut
Să și-l țină.
Vrei o viață-n bucurie?
Vrei să nu gemi niciodată?
Vrei să dormi în pace?
- Ține-ți conștiința nepătată!
Vrei să nu gemi niciodată?
Vrei să dormi în pace?
- Ține-ți conștiința nepătată!
Păcatul pierde-ntâi credința din omul îndobitocit,
Apoi îi umple conștiința cu duhul cel mai îndrăcit
Și astfel, fără conștiință, ori având una de-ndrăcit,
E-n stare de cruzimi și crime cum nu ți-ai fi închipuit.
Răufăcătorii mari ai lumii și marii ucigași umani
Așa au început, așa-ncep toți cei mai fioroși tirani.
Apoi îi umple conștiința cu duhul cel mai îndrăcit
Și astfel, fără conștiință, ori având una de-ndrăcit,
E-n stare de cruzimi și crime cum nu ți-ai fi închipuit.
Răufăcătorii mari ai lumii și marii ucigași umani
Așa au început, așa-ncep toți cei mai fioroși tirani.
Starea omului începe de la conștiință-n sus;
Cei fără de conștiință sunt orice,
Dar oameni nu-s.
Cei fără de conștiință sunt orice,
Dar oameni nu-s.
Fiecare om răspunde
De-a lui fapte-n primul rând,
Judecății conștiinței sale, care-l vede-oricând.
De-a lui fapte-n primul rând,
Judecății conștiinței sale, care-l vede-oricând.
Nimic nu-i mai fără capăt,
Mai usturător
Și greu
Ca osânda conștiinței
Și cea a lui Dumnezeu.
Mai usturător
Și greu
Ca osânda conștiinței
Și cea a lui Dumnezeu.
Lucrul cel dintâi ce-l face gândul sfânt
Unde-i intrat,
E trezirea conștiinței și ieșirea din păcat.
Unde-i intrat,
E trezirea conștiinței și ieșirea din păcat.
Cine nu cunoaște frica de mustrări și judecată?
- Cel ce-și are conștiința liniștită și curată!
- Cel ce-și are conștiința liniștită și curată!
Dacă crezi că tu ești singur, încă nu-l cunoști pe-acel
Care este chiar în tine - și nu poți scăpa de el.
Săvârșește orice faptă, dar să știi că ochii săi
Văd și mustră fără milă orișicare pași ai tăi.
Care este chiar în tine - și nu poți scăpa de el.
Săvârșește orice faptă, dar să știi că ochii săi
Văd și mustră fără milă orișicare pași ai tăi.
Cea mai mare mulțumire ți-o aduce conștiința
C-ai umblat în curăție - și nu ți-ai călcat credința.
C-ai umblat în curăție - și nu ți-ai călcat credința.
Conștiința este glasul Celui Drept mereu în noi -
El ne-ndeamnă spre virtute
Și ne scoate din noroi.
El ne-ndeamnă spre virtute
Și ne scoate din noroi.
Tu faci orice faptă rea
Lângă conștiința ta
Și de judecata ei
N-ai să scapi oriunde vrei.
Lângă conștiința ta
Și de judecata ei
N-ai să scapi oriunde vrei.
Niciodată conștiința celui rău nu-i liniștită:
De păcatele făcute va fi veșnic chinuită.
De păcatele făcute va fi veșnic chinuită.
Conștiință vinovată, tu ești focul cel nestins
Ce va arde-n veci pe-acela ce-n păcate te-a cuprins!
Conștiință vinovată, tu ești viermele ce-n veac
Îl va roade pe acela ce din om ajuns-a drac.
Ce va arde-n veci pe-acela ce-n păcate te-a cuprins!
Conștiință vinovată, tu ești viermele ce-n veac
Îl va roade pe acela ce din om ajuns-a drac.
Să asculți mai mult de glasul conștiinței tale
Ca de-o mie de prieteni pe-a vieții cale.
Ca de-o mie de prieteni pe-a vieții cale.
Conștiința vinovată poate să se-ascundă-o vreme,
Însă vine clipa-n care urlă, tremură și geme;
Atunci rabdă mai degrabă orice chin și judecată
Dar nu poate nici să tacă
Nici s-adoarmă, niciodată.
Însă vine clipa-n care urlă, tremură și geme;
Atunci rabdă mai degrabă orice chin și judecată
Dar nu poate nici să tacă
Nici s-adoarmă, niciodată.
Când eram copii,
Drept pază, Dumnezeu ne-a dat părinții,
După-aceea ne-a dat paza și vegherea conștiinții.
Nu nesocoti aceasta, suflete și trup al meu,
Căci de ea vei da odată greu răspuns lui Dumnezeu!
Drept pază, Dumnezeu ne-a dat părinții,
După-aceea ne-a dat paza și vegherea conștiinții.
Nu nesocoti aceasta, suflete și trup al meu,
Căci de ea vei da odată greu răspuns lui Dumnezeu!
Asta fie-ți apărarea: conștiința ta curată
În oricare-nvinuire și-n oricare judecată!
În oricare-nvinuire și-n oricare judecată!
Conștiința împăcată nu se teme de nimic,
Ea stă liniștită-n fața orișicărui inamic.
Ea stă liniștită-n fața orișicărui inamic.
Conștiința prețuiește cât oricare mărturii;
Când ea-ți este liniștită
Liniștit te duci și vii.
Când ea-ți este liniștită
Liniștit te duci și vii.
Pentru cei curați la suflet, glasul cel hotărâtor
În oricare gând și cale este conștiința lor.
În oricare gând și cale este conștiința lor.
Nici un prieten nu-i mai sincer decât conștiința ta,
Nici un sfat nu-i mai cuminte decât cel
Ce ți-l dă ea.
Nici un sfat nu-i mai cuminte decât cel
Ce ți-l dă ea.
Conștiința ta-i în tine glasul sufletului tău,
Iar dorința este glasul trupului pornit spre rău.
Iar dorința este glasul trupului pornit spre rău.
Să asculți de conștiință ca de glasul cel ceresc,
Dar să n-asculți de dorință -
Ține minte ce-ți vorbesc!
Dar să n-asculți de dorință -
Ține minte ce-ți vorbesc!
Chinul conștiinței tale poți să ți-l înăbușești,
Poți să-l faci ca să te lase în păcate să trăiești
- Dar odată o să vină iadu-n care veșnic ea
O să-ți ardă și-o să-ți urle
Și-n veci nu-ți va mai tăcea.
Poți să-l faci ca să te lase în păcate să trăiești
- Dar odată o să vină iadu-n care veșnic ea
O să-ți ardă și-o să-ți urle
Și-n veci nu-ți va mai tăcea.
Conștiința vinovată este rea și caută vină
Altora, pentru cuvântul ce ea n-a vrut
Să și-l țină.
Altora, pentru cuvântul ce ea n-a vrut
Să și-l țină.
Vrei o viață-n bucurie?
Vrei să nu gemi niciodată?
Vrei să dormi în pace?
- Ține-ți conștiința nepătată!
Vrei să nu gemi niciodată?
Vrei să dormi în pace?
- Ține-ți conștiința nepătată!
Păcatul pierde-ntâi credința din omul îndobitocit,
Apoi îi umple conștiința cu duhul cel mai îndrăcit
Și astfel, fără conștiință, ori având una de-ndrăcit,
E-n stare de cruzimi și crime cum nu ți-ai fi închipuit.
Răufăcătorii mari ai lumii și marii ucigași umani
Așa au început, așa-ncep toți cei mai fioroși tirani.
Apoi îi umple conștiința cu duhul cel mai îndrăcit
Și astfel, fără conștiință, ori având una de-ndrăcit,
E-n stare de cruzimi și crime cum nu ți-ai fi închipuit.
Răufăcătorii mari ai lumii și marii ucigași umani
Așa au început, așa-ncep toți cei mai fioroși tirani.
