De unde-am început cărarea

De unde-am început cărarea
Vieții mele cu Hristos,
De-acolo-mi strâng, de-atunci îmi dărui
Tot ce-am primit și-am dat frumos.
De-acolo-mi strâng în suflet raze
Și fețe și-amintiri și zări,
De-atunci îmi dăruiesc cântarea
Spre cele patru depărtări.

De-acolo-mi scot, de-adânc iubirea,
Cu care iert și ard și sper,
De-atunci nu-mi mai ajunge lumea
Ci caut nemărginiri de Cer.
De-acolo-mi umplu adâncimea
Cu ape și cu aer nou,
De-atunci răsună peste-a mele
Cântări un îngeresc ecou.

De-acolo-mi ard peste cuvinte
Cerești lumini și tainic foc,
De-atunci mi-e zborul mai fierbinte
Din an în an, din loc în loc.
De-acolo-mi crește rugăciunea,
De n-aș dori s-o mai sfârșesc,
De-atunci cunosc ce har e-n plânsul
Adânc plecat spre ce iubesc.

/: De-acolo-mi vreau pân-la-nviere
Mai plin de rod același har.
De mii de ori să-ncep viața
De-acolo mi-aș începe-o iar. :/