De n-ai uitat

De n-ai uitat, de n-ai uitat,
Ce Jertfă te-a răscumpărat,
Ce sfânt Cuvânt ți s-a vestit,
Nici să nu uiți pân-la sfârșit.
Dar de-ai uitat trecutul tău
Și vina umbletului rău,
Ca-n roade sfinte să le-ntreci,
/: De-acum să nu mai uiți pe veci. :/

De n-ai uitat, de n-ai uitat,
Întâiul drum îmbrățișat,
Lumina primei bucurii,
Nici să nu uiți cât ai să fii.
Dar de-ai uitat de frații tăii
Și primele iubirii căi,
Întoarce-te la ei curând,
/: - Și-apoi să nu mai uiți nicicând. :/

De n-ai uitat, de n-ai uitat,
De ceasul cel apropiat,
Și unde-s cei ce nu mai sunt,
Nici să nu poți pân-la mormânt.
Dar de-ai uitat - și-acum trăiești
În căi și-n fapte nebunești,
Curând te vei trezi-ngrozit,
/: În plâns amar și nesfârșit. :/