Ce frumoasă-i mântuirea,
Ce frumoasă. ce frumoasă!
Toarnă-n suflet fericirea
Luminoasă, luminoasă!
/: Căci acel care-a venit,
La Isus cel răstignit,
Mântuire-a dobândit,
Luminoasă! :/
Ce frumoasă. ce frumoasă!
Toarnă-n suflet fericirea
Luminoasă, luminoasă!
/: Căci acel care-a venit,
La Isus cel răstignit,
Mântuire-a dobândit,
Luminoasă! :/
Ce deplină-i mântuirea,
Ce deplină, ce deplină,
Taina ei omoară firea
Cea de tină, cea de tină!
/: Și din moartea ei răsar,
Zorii vieții noi, în dar,
Îmbrăcată-n sfântul har
Și-n lumină! :/
Ce deplină, ce deplină,
Taina ei omoară firea
Cea de tină, cea de tină!
/: Și din moartea ei răsar,
Zorii vieții noi, în dar,
Îmbrăcată-n sfântul har
Și-n lumină! :/
Ce slăvită-i mântuirea,
Ce slăvită, ce slăvită!
E gătită cu iubirea
Liniștită, liniștită!
/: Și pe unde trece ea,
Lasă alb vesmânt de nea,
Miresmat cu dragostea
Liniștită! :/
Ce slăvită, ce slăvită!
E gătită cu iubirea
Liniștită, liniștită!
/: Și pe unde trece ea,
Lasă alb vesmânt de nea,
Miresmat cu dragostea
Liniștită! :/
Ce măreață-i mântuirea,
Ce măreață, ce măreață!
Poartă-n ea nemărginirea
De viață, de viață.
/: Căci în haru-I minunat
Domnu-n brațe ne-a purtat,
Spre izvorul nesecat
De viață! :/
Ce măreață, ce măreață!
Poartă-n ea nemărginirea
De viață, de viață.
/: Căci în haru-I minunat
Domnu-n brațe ne-a purtat,
Spre izvorul nesecat
De viață! :/
Închinare-n umilință
Închinare, închinare
Îi aducem cu credință
Și-ascultare, și-qscultare,
/: Domnului iubit Isus,
Ce-n iubire ne-a adus,
Mântuirea cea de Sus,
Cu-ndurare! :/
Închinare, închinare
Îi aducem cu credință
Și-ascultare, și-qscultare,
/: Domnului iubit Isus,
Ce-n iubire ne-a adus,
Mântuirea cea de Sus,
Cu-ndurare! :/
Ce frumoasă-i mântuirea,
Ce frumoasă. ce frumoasă!
Toarnă-n suflet fericirea
Luminoasă, luminoasă!
/: Căci acel care-a venit,
La Isus cel răstignit,
Mântuire-a dobândit,
Luminoasă! :/
Ce frumoasă. ce frumoasă!
Toarnă-n suflet fericirea
Luminoasă, luminoasă!
/: Căci acel care-a venit,
La Isus cel răstignit,
Mântuire-a dobândit,
Luminoasă! :/
Ce deplină-i mântuirea,
Ce deplină, ce deplină,
Taina ei omoară firea
Cea de tină, cea de tină!
/: Și din moartea ei răsar,
Zorii vieții noi, în dar,
Îmbrăcată-n sfântul har
Și-n lumină! :/
Ce deplină, ce deplină,
Taina ei omoară firea
Cea de tină, cea de tină!
/: Și din moartea ei răsar,
Zorii vieții noi, în dar,
Îmbrăcată-n sfântul har
Și-n lumină! :/
Ce slăvită-i mântuirea,
Ce slăvită, ce slăvită!
E gătită cu iubirea
Liniștită, liniștită!
/: Și pe unde trece ea,
Lasă alb vesmânt de nea,
Miresmat cu dragostea
Liniștită! :/
Ce slăvită, ce slăvită!
E gătită cu iubirea
Liniștită, liniștită!
/: Și pe unde trece ea,
Lasă alb vesmânt de nea,
Miresmat cu dragostea
Liniștită! :/
Ce măreață-i mântuirea,
Ce măreață, ce măreață!
Poartă-n ea nemărginirea
De viață, de viață.
/: Căci în haru-I minunat
Domnu-n brațe ne-a purtat,
Spre izvorul nesecat
De viață! :/
Ce măreață, ce măreață!
Poartă-n ea nemărginirea
De viață, de viață.
/: Căci în haru-I minunat
Domnu-n brațe ne-a purtat,
Spre izvorul nesecat
De viață! :/
Închinare-n umilință
Închinare, închinare
Îi aducem cu credință
Și-ascultare, și-qscultare,
/: Domnului iubit Isus,
Ce-n iubire ne-a adus,
Mântuirea cea de Sus,
Cu-ndurare! :/
Închinare, închinare
Îi aducem cu credință
Și-ascultare, și-qscultare,
/: Domnului iubit Isus,
Ce-n iubire ne-a adus,
Mântuirea cea de Sus,
Cu-ndurare! :/
