Cât ai trăit ai strâns

Cât ai trăit, ai strâns și-ai strâns,
Cum strânge de pe crengi furtuna.
/: Și-acum te uiți, cu suflet plâns,
Căci toate câte ți le-ai strâns,
/: Te lasă una câte una. :/

Ai vrut, în lumea de noroi
Să îți faci un rai. Ce cutezanță!
/: Și-acum, dai totul înapoi
Și pleci din Rai cu pumnii goi,
/: Iar unde pleci, tu n-ai speranță. :/

Ai vrut, aici, pe acest pământ,
Să-ți saturi inima flămândă;
/: Dar toate-aici se duc, pe vânt,
Iar mai încolo de mormânt
/: Tu nu ți-ai strâns decât osândă. :/

Ai vrut să fii înconjurat
De tot ce mângâie privirea.
/: Dar, vai, cu cât ai adunat,
Cu cât de lume te-ai legat,
/: Cu-atât mai grea e despărțirea! :/

Privește dar ce ți-a rămas?
Și singur judecă-ți ființa!
/: Isus te cheamă, fă un pas,
Și-apucă-n ultimul tău ceas
/: Comoara cea de preț: căința. :/