²² Focul mâniei Mele-aprins e,
Va arde până-n adâncimi
Și ars voi face-ntreg pământul
Din temelii până-n nălțimi.
Va arde până-n adâncimi
Și ars voi face-ntreg pământul
Din temelii până-n nălțimi.
²³ Voi grămădi pe ei necazuri,
Nenorociri voi grămădi
Și toate fulgerele Mele
În contra lor voi năpusti.
Nenorociri voi grămădi
Și toate fulgerele Mele
În contra lor voi năpusti.
²⁴ Vor fi topiți și stinși de foame,
De friguri și de boli, vor fi
Vor fi-apucați în dinți de fiare,
Și șerpii îi vor otrăvi.
De friguri și de boli, vor fi
Vor fi-apucați în dinți de fiare,
Și șerpii îi vor otrăvi.
²⁵ Afară vor pieri de săbii,
Iar înlăuntru îngroziți
Și tineri și bătrâni și fete,
Ca și bătrânii chinuiți.
Iar înlăuntru îngroziți
Și tineri și bătrâni și fete,
Ca și bătrânii chinuiți.
²⁶ Voiam să-i iau cu o suflare,
Să-i șterg de tot de pe pământ,
²⁷ Dar ar fi ocărât vrăjmașul
Și s-ar fi amăgit spunând:
Să-i șterg de tot de pe pământ,
²⁷ Dar ar fi ocărât vrăjmașul
Și s-ar fi amăgit spunând:
Că ei, că mâna lor cea tare
Și nu Eu, Domnul, am făcut.
²⁸ Ei sunt un neam ce cuviința
Și-orice pricepere-au pierdut.
Și nu Eu, Domnul, am făcut.
²⁸ Ei sunt un neam ce cuviința
Și-orice pricepere-au pierdut.
²⁹ De-ar fi-nțeles ei adevărul
Și-ar fi gândit la viitor,
Cât de ușor ar fi de dânșii…
Cum ar fi biruit de-ușor!
Și-ar fi gândit la viitor,
Cât de ușor ar fi de dânșii…
Cum ar fi biruit de-ușor!
³⁰ O mie-ar fi fugit de unul,
Așa ușor i-ar fi bătut
De n-ar fi fost vânduți de Domnul,
El dacă nu i-ar fi vândut.
Așa ușor i-ar fi bătut
De n-ar fi fost vânduți de Domnul,
El dacă nu i-ar fi vândut.
²² Focul mâniei Mele-aprins e,
Va arde până-n adâncimi
Și ars voi face-ntreg pământul
Din temelii până-n nălțimi.
Va arde până-n adâncimi
Și ars voi face-ntreg pământul
Din temelii până-n nălțimi.
²³ Voi grămădi pe ei necazuri,
Nenorociri voi grămădi
Și toate fulgerele Mele
În contra lor voi năpusti.
Nenorociri voi grămădi
Și toate fulgerele Mele
În contra lor voi năpusti.
²⁴ Vor fi topiți și stinși de foame,
De friguri și de boli, vor fi
Vor fi-apucați în dinți de fiare,
Și șerpii îi vor otrăvi.
De friguri și de boli, vor fi
Vor fi-apucați în dinți de fiare,
Și șerpii îi vor otrăvi.
²⁵ Afară vor pieri de săbii,
Iar înlăuntru îngroziți
Și tineri și bătrâni și fete,
Ca și bătrânii chinuiți.
Iar înlăuntru îngroziți
Și tineri și bătrâni și fete,
Ca și bătrânii chinuiți.
²⁶ Voiam să-i iau cu o suflare,
Să-i șterg de tot de pe pământ,
²⁷ Dar ar fi ocărât vrăjmașul
Și s-ar fi amăgit spunând:
Să-i șterg de tot de pe pământ,
²⁷ Dar ar fi ocărât vrăjmașul
Și s-ar fi amăgit spunând:
Că ei, că mâna lor cea tare
Și nu Eu, Domnul, am făcut.
²⁸ Ei sunt un neam ce cuviința
Și-orice pricepere-au pierdut.
Și nu Eu, Domnul, am făcut.
²⁸ Ei sunt un neam ce cuviința
Și-orice pricepere-au pierdut.
²⁹ De-ar fi-nțeles ei adevărul
Și-ar fi gândit la viitor,
Cât de ușor ar fi de dânșii…
Cum ar fi biruit de-ușor!
Și-ar fi gândit la viitor,
Cât de ușor ar fi de dânșii…
Cum ar fi biruit de-ușor!
³⁰ O mie-ar fi fugit de unul,
Așa ușor i-ar fi bătut
De n-ar fi fost vânduți de Domnul,
El dacă nu i-ar fi vândut.
Așa ușor i-ar fi bătut
De n-ar fi fost vânduți de Domnul,
El dacă nu i-ar fi vândut.
