⁹ Pământul Tu-l despici să iasă râuri,
¹⁰ Se pleacă munții la vederea Ta,
Se-aruncă apele și strigă-adâncul,
'Nălțându-și valuri, valuri, apa sa.
¹¹ Se-oprește soarele și luna-n cale
/: De strălucirea fulgerelor Tale. :/
¹⁰ Se pleacă munții la vederea Ta,
Se-aruncă apele și strigă-adâncul,
'Nălțându-și valuri, valuri, apa sa.
¹¹ Se-oprește soarele și luna-n cale
/: De strălucirea fulgerelor Tale. :/
¹² Cutreieri lumea în a Ta urgie,
Zdrobești popoare în mânia Ta.
¹³ O, vino Doamne, să-Ți ajuți poporul,
La unsul Tău, dă-i mântuirea Ta.
Tu casa celui rău o sfărâmi toată,
/: Din temelie până-n vârf de-odată. :/
Zdrobești popoare în mânia Ta.
¹³ O, vino Doamne, să-Ți ajuți poporul,
La unsul Tău, dă-i mântuirea Ta.
Tu casa celui rău o sfărâmi toată,
/: Din temelie până-n vârf de-odată. :/
⁹ Pământul Tu-l despici să iasă râuri,
¹⁰ Se pleacă munții la vederea Ta,
Se-aruncă apele și strigă-adâncul,
'Nălțându-și valuri, valuri, apa sa.
¹¹ Se-oprește soarele și luna-n cale
/: De strălucirea fulgerelor Tale. :/
¹⁰ Se pleacă munții la vederea Ta,
Se-aruncă apele și strigă-adâncul,
'Nălțându-și valuri, valuri, apa sa.
¹¹ Se-oprește soarele și luna-n cale
/: De strălucirea fulgerelor Tale. :/
¹² Cutreieri lumea în a Ta urgie,
Zdrobești popoare în mânia Ta.
¹³ O, vino Doamne, să-Ți ajuți poporul,
La unsul Tău, dă-i mântuirea Ta.
Tu casa celui rău o sfărâmi toată,
/: Din temelie până-n vârf de-odată. :/
Zdrobești popoare în mânia Ta.
¹³ O, vino Doamne, să-Ți ajuți poporul,
La unsul Tău, dă-i mântuirea Ta.
Tu casa celui rău o sfărâmi toată,
/: Din temelie până-n vârf de-odată. :/
