Când vrei să afli adevărul,
Despovărează-ți mintea ta,
De tot ce-i negură și zgomot
Și-mpiedică lumina sa!
Smerit te roagă-nțelepciunii
Să te conducă pân-la el,
Și umilinței să te-nalțe,
Pe căi știute ei spre Țel.
Despovărează-ți mintea ta,
De tot ce-i negură și zgomot
Și-mpiedică lumina sa!
Smerit te roagă-nțelepciunii
Să te conducă pân-la el,
Și umilinței să te-nalțe,
Pe căi știute ei spre Țel.
Iar dragoastea când vrei s-o afli,
Să-ți umpli inima cu dor,
Și cu puterea ce-ți aduce
Dumnezeiescul ei fior.
Înalt te roagă bucuriei
Și bunătății să ți-o dea,
Căci numai ele știu cărarea
Pe care poți s-ajungi la ea.
Să-ți umpli inima cu dor,
Și cu puterea ce-ți aduce
Dumnezeiescul ei fior.
Înalt te roagă bucuriei
Și bunătății să ți-o dea,
Căci numai ele știu cărarea
Pe care poți s-ajungi la ea.
Când vrei să afli adevărul,
Despovărează-ți mintea ta,
De tot ce-i negură și zgomot
Și-mpiedică lumina sa!
Smerit te roagă-nțelepciunii
Să te conducă pân-la el,
Și umilinței să te-nalțe,
Pe căi știute ei spre Țel.
Despovărează-ți mintea ta,
De tot ce-i negură și zgomot
Și-mpiedică lumina sa!
Smerit te roagă-nțelepciunii
Să te conducă pân-la el,
Și umilinței să te-nalțe,
Pe căi știute ei spre Țel.
Iar dragoastea când vrei s-o afli,
Să-ți umpli inima cu dor,
Și cu puterea ce-ți aduce
Dumnezeiescul ei fior.
Înalt te roagă bucuriei
Și bunătății să ți-o dea,
Căci numai ele știu cărarea
Pe care poți s-ajungi la ea.
Să-ți umpli inima cu dor,
Și cu puterea ce-ți aduce
Dumnezeiescul ei fior.
Înalt te roagă bucuriei
Și bunătății să ți-o dea,
Căci numai ele știu cărarea
Pe care poți s-ajungi la ea.
