Anul s-a sfârșit

Anul s-a sfârșit dar viața
Niciodată capăt n-are,
Când rămâne-n Tine, Doamne,
Prin credință-ascultătoare.
Ea mereu se înnoiește
Și se suie spre lumină,
Îmbrăcându-se-n podoaba
Care-o face mai divină.

Anul s-a-ncheiat - dar harul
Și iubirea n-au sfârșire,
Curg din Dumnezeu întruna
Înspre noi cu-ntinerire.
Și ne poartă pe-nălțimea
Tainelor din Țara sfântă,
Unde inima și dorul
Fără preget se avântă.

Anii se sfârșesc, Isuse,
Dar Ființa Ta rămâne.
Tu ești necurmat Același:
Ieri și azi și-n sfântul Mâine.
Lăudat să fii de-a pururi,
Pentru-nveșnicitul bine,
Pentru harul fără seamăn,
Care ne-a primit în Tine.