Slavă dați Domnului

F
Slavă dați Domnului, căci peste regi este Rege,
El vi-e Părinte și El păsul vi-l înțelege;
Vă adunați, cu tot ce-aveți vă-nchinați
Celui ce-n slavă domnește!
Slavă dați Domnului, Celui ce totul conduce,
El ca pe aripi de vultur v-a dus și vă duce;
El v-a ținut pentru c-așa I-a plăcut;
Pace în inimi v-aduce!
Slavă dați Domnului pentru iubirea Lui mare
De care nimeni a ne despărți nu e în stare;
Căci Dumnezeu a dat chiar pe Fiul Său,
Și-n El ne dă tot ce are!
Slavă dați Domnului printr-o trăire curată,
Cât ne-a iubit vom putea să pricepem vreodată?
Tată, dorim și-acum și-n veci să mărim
Iubirea Ta minunată!
S1S2S3S4

Slideshow Fullscreen
Demo


Alte cântări

Prințul Păcii

Loredana Cernișov, Daiana Ilaș, Călin Ciupe, Camelia

„Să fie lumină!” și totul a-nceput În beznă și haos, viață ai adus Povestea omenirii din Tine s-a născut Suflare de viață în țărână Tu ai pus Încă de la-nceput ne-ai creat pentru Tine Până la capăt, aproape vei fi Tu ești Prințul Păcii, Emanuel Dumnezeu es

El Shaddai C

Michael Card

El Shaddai, El Shaddai, înălțate Adonai, Neschimbat din veșnicii, neschimbat în veci rămâi. El-Shaddai, El-Shaddai, preaiubite Adonai, Te-adorăm în duh și grai, El-Shaddai. Prin iubire ai jertfit și pe Isaac l-ai izbăvit, Brațul tare ai ridicat, marea s-a f

Îngerii își pleacă fața

Manuela Gruia

Îngerii își pleacă fața la pământ Ceru-ntreg Îi cântă „Ești de trei ori Sfânt!” Sfinții Îl adoră aruncând cununi Universul laudă Numele Lui sfânt. Lasă inima să-I cânte slava ce I se cuvine. Lasă gura să vestească bunătatea Lui. Toți genunchii să se plece Î

În noapte clopotele bat

Casting Crowns, Mark Hall

În noapte clopotele bat, Din vremi străvechi neîncetat. Și mari cuvinte repetând, Vestind azi pace pe pământ. Clopote răsună: „Pace-n veci!” Ca un cor ce cântă: „Pace-n veci!” Inima o-ncântă: „Pace-n veci, în veci de veci”. În deznădejde capu-mi plec

Versiunea Originală

Lobe den Herren Lobe den Herren, den mächtigen König der Ehren, meine geliebete Seele, das ist mein Begehren. Kommet zuhauf, Psalter und Harfe wacht auf, lasset den Lobgesang hören! Lobe den Herren, der alles so herrlich regieret, der dich auf Adelers Fittichen sicher geführet, der dich erhält, wie es dir selber gefällt; hast du nicht dieses verspüret? Lobe den Herren, der künstlich und fein dich bereitet, der dir Gesundheit verliehen, dich freundlich geleitet. In wieviel Not hat nicht der gnädige Gott über dir Flügel gebreitet. Lobe den Herren, der deinen Stand sichtbar gesegnet, der aus dem Himmel mit Strömen der Liebe geregnet. Denke daran, was der Allmächtige kann, der dir mit Liebe begegnet. Lobe den Herren, den mächtigen König der Ehren Lobe den Herren, was in mir ist, lobe den Namen. Alles was Odem hat, Lobe mit Abrahams Samen. Er ist dein Licht, Seele, vergiß es ja nicht. Lobende, schließe mit Amen! Vezi si varianta in limba engleza: link

Povestea din Spate (EN)

Neander, Joachim, was born at Bremen, in 1650, as the eldest child of the marriage of Johann Joachim Neander and Catharina Knipping, which took place on Sept. 18, 1649, the father being then master of the Third Form in the Paedagogium at Bremen. The family name was originally Neumann (Newman) or Niemann, but the grandfather of the poet had assumed the Greek form of the name, i.e. Neander. After passing through the Paedagogium he entered himself as a student at the Gymnasium illustre (Academic Gymnasium) of Bremen in Oct. 1666. German student life in the 17th century was anything but refined, and Neander seems to have been as riotous and as fond of questionable pleasures as most of his fellows. In July 1670, Theodore Under-Eyck came to Bremen as pastor of St. Martin's Church, with the reputation of a Pietist and holder of conventicles. Not long after Neander, with two like-minded comrades, went to service there one Sunday, in order to criticise and find matter of amusement. But the earnest words of Under-Eyck touched his heart; and this, with his subsequent conversations with Under-Eyck, proved the turning-point of his spiritual life. In the spring of 1671 he became tutor to five young men, mostly, if not all, sons of wealthy merchants at Frankfurt-am-Main, and accompanied them to the University of Heidelberg, where they seem to have remained till the autumn of 1673, and where Neander learned to know and love the beauties of Nature. The winter of 1673-74 he spent at Frankfurt with the friends of his pupils, and here he became acquainted with P. J. Spener (q.v.) and J. J. Schütz (q.v.) In the spring of 1674 he was appointed Rector of the Latin school at Düsseldorf (see further below). Finally, in 1679, he was invited to Bremen as unordained assistant to Under-Eyck at St. Martin's Church, and began his duties about the middle of July. The post was not inviting, and was regarded merely as a stepping stone to further preferment, the remuneration being a free house and 40 thalers a year, and the Sunday duty being a service with sermon at the extraordinary hour of 5 a.m. Had he lived, Under-Eyck would doubtless have done his best to get him appointed to St. Stephen's Church, the pastorate of which became vacant in Sept., 1680. But meantime Neander himself fell into a decline, and died at Bremen May 31, 1680 (Joachim Neander, sein Leben und seine Lieder. With a Portrait. By J. F. Iken, Bremen, 1880; Allgemeine Deutsche Biographie, xxiii. 327, &c.)

--hymnary.org/person/Neander_J

Vezi de asemenea:

http://en.wikipedia.org/wiki/Praise_to_the_Lord,_the_Almighty